O carte: Colonelului n-are cine să-i scrie – Garcia Marquez

IMG_7572.JPG

Una din cărțile primite cadou de ziua mea pe care am citit-o în timp ce goneam pe autostradă. Țin să spun că am rău de mașină de când mă știu, uite că autostradă+carte se potrivesc de minune. Ce să înțeleg din asta?

Despre carte sunt recenzii de la capete mult mai cunoscătoare în ale literaturii, eu doar mă bucur că pot citi chiar și în timpul mersului cu mașina.
Alo Alo nu mă lăsați să aștept precum colonelul! Am nevoie de cât mai multe autostrăzi. Dacă nu…”rahat” treabă. (Cine a citit cartea știe de ce am forțat folosind cuvântul dintre ghilimele)

Lecturarea unor cărți mă rup de mine, mă fac parcă să pășesc pe o pernă cu aer, mă duc într-un mai mare dezichilibru decât cel pe care îl am deja. Când se întâmplă asta e clar că virusul se răspândește în tot corpul din care ies doar cu o temperatură foarte mare care omoară o parte din nenorocitul intrus. Marquez cam asta îmi provoacă…numai de bine!

O carte: 2084 Sfârșitul lumii de Boualem Sansal

2084 Sfârșitul lumii de Boualem Sansal (din grupul cărților care trebuie citite)

Prima pagină a cărții anunță așa:
„Poate că religia te face să-l iubești pe Dumnezeu, însă nimic nu are mai multă forță decât ea în a te face să detești omul și să urăști omenirea.”

 

 

O nuvelă: Urletul sufletului de George Sauciuc (Sagy)

IMG_7532

Sufletul omului urlă în foarte multe moduri, uneori greu de pătruns , de multe ori de neacceptat. Nu știu dacă am înțeles bine nuvela, am citit-o cap coadă cu sufletul la gură este picantă, perversă, înfricoșătoare, agresivă dar și sensibilă. Acțiunile sângeroase sunt îndreptățite parcă. Grotescul imaginilor create sunt pictural fascinante. Cu toate hidoșeniile (VIEȚII) speranța moare ultima. Speranța reînvie de fapt, poate prin puritatea pruncului nou născut.

Îmi spui tu Sagy dacă sunt rău pe lângă, cât despre lectură a fost cu siguranță plăcută…la foc aprins chiar.

O aștept pe următoarea 😉

O carte: Împăratul muștelor de William Golding

Dacă nu îl cunoșteam bine pe Prietenul care mi-a recomandat cartea nu o terminam de citit. Primele trei sferturi m-au plictisit rău. Mi s-a părut un text scris pentru a umple cât mai multe pagini. Mă bucur că nu am aruncat cartea și am descoperit „comoara”. Nu este un cufăr plin de bucurii dar este un text foarte valoros din punct de vedere emoțional.
Din coincidență, a doua zi după ce am terminat „Împăratul muștelor” m-am pomenit la „Insula” lui Gellu Naum prin intermediul a doi minunați extrem de expresivi artiști „Ada Milea și Alexander Bălănescu”. Acum dacă am sărit de pe o insulă pe alta mă las cât de curând în voia suprarealistului Gellu Naum.

Ada Milea și Alexander Bălănescu

Am dscoperit “Ada Milea si Alexander Bălănescu”!

Ada Milea mi-a plăcut tot timpul dar nu sunt o fană “înrăită”, nu acord timp unui singur artist probabil dintr-un soi de superficialitate. (Nu-mi place nici să fiu înrăită, dacă e să glumesc.)

Mi-a plăcut personalitatea grea a spectacolului. Alexander Bălănescu vorbește prin intermediul viorii într-un mod a dracu’ de pervers. Dealtfel toată conversația dintre personaje a fost fucking good…

Cam așa, la fața locului e mult mai fain.

Mutanții lui Geliy Korzhev

„Somnul națiunii naște monștri”

ARICISM

Geliy Korzhev (1925 – 2012) a fost un proeminent reprezentant rus al realismului socialist, dar care a pictat, cu precădere în anii ’80 și ’90, și o serie de lucrări bizare cu un bestiar goyesc și boschian de creaturi teratice, hibride, monstruoase și demonice. 

Vezi articol original 132 de cuvinte mai mult

Piele din ceară

Piele din ceară
2 iulie 2017

Tai o felie de pâine prospată
Apăs pe moliciunea ei, din mijloc…
Încă este caldă!

Îmi închipui cum ar arăta
Pielea din ceară a unei ființe caldă încă.

Apăs ușor, cu frică parcă, pe buric
Ceara i se topește încet
Din interiorul cald nu ies văpăi
Cum mi-am închipuit

Apăs cu mai puțină frică,
Ceara-și schimbă acum culoarea
Devine trasparentă
Din interioru-i cald apar urme de atingeri fierbinți

Apăs, aps fără milă cu puterea unui copil abia născut…

(Pauză, respir adânc)

Tocmai m-am îmbrăcat în piele de ceară.

Tai încă o felie de pâine
Îi rup miezul cald
Și îl mănânc mototolit.