Muzici și povești: Bodark cu Vali Mihnea

FB_page

Pe Vali Mihnea solistul formației Bodark îl cunosc de ceva ani, am chefuit la ceva petreceri prin Sibiu. Nu țin minte să fi avut vreo discuție înafara de un “Hai noroc!” ca la orice chef cu mult vin și bere. Cum sunt foarte atașată de muzică în general, mare mi-a fost mirarea să aflu că Vali cântă. Am ascultat, mi-au plăcut mesajele pieselor, în special, așa că uite-mă urmărindu-le evoluția. Mă tare bucur că și lui Vali îi plac picturile mele așa că uite așa ne împărțim niște sincere “Like-uri” 🙂

Cum până în acest moment nu l-am întrebat decât vag cum stă treaba cu Bodark îi voi pune câteva întrebări ca din partea unui artist, pentru că jurnalist nu sunt.

Aici Bodark:
https://www.youtube.com/user/BodarkBand
https://www.facebook.com/BodarkBand/

Cine sunteti, de unde veniți, unde vreți să mergeți? Și nu în ultimul rând “Când ne mai facem bine”? Dar…să o luăm încet! :))

Ce înseamnă Bodark?
Hei, Luisa. În primul rând salutare, sau ciao, cum se spune la voi la Timișoara, în Italia :))
Bodark din punct de vedere biologic este un copac și un fruct pe care multă lume l-a găsit. Când îl întâlnește se miră că parcă îl știe de undeva, arată bine dar nu știe să-i spună pe nume. Lemnul copacului este foarte dur, dar maleabil. Din punct de vedere al trupei și muzicii noastre – este cam același lucru.

Îmi poți face o scurtă istorie a formației?
Scurtă e cam greu, dar să încerc să bifez momentele de cotitură. Pe undeva prin 2010 un prieten m-a “corupt” în ideea de a cânta din nou într-o trupă,  am tot încercat diverse componențe… prin 2013 un alt coleg m-a împins să mă apuc de cursuri de canto și să fiu vocea principală. Am descoperit lucruri și valențe noi cu ocazia asta, așa ca în 2014 am început să concretizăm toate piesele într-un prim album, înregistrat de noi în sala de repeții. S-a numit albumul, firesc, POT.
Bucurie, energie, speranțe, dezamăgiri, câțiva ani mai încolo, în 2018 am continuat povestea cu albumul Umaniac, o continuare a nebuniei noastre, cu o formula ușor schimbată. 2020 ne găsește iarăși  într-o formulă noua, dar ce cel e mai important – piese noi pe țeavă, deja am început să dăm drumul la câteva, după cum probabil s-a văzut.

Cine sunt membrii grupului?
Acum suntem 5:
Ioana Dima – bass
Alex (Shobo) – tobe
Ionut Guzu – chitara
Carol dima – chitara
Vali Mihnea -voce

O întrebare probabil banală dar eu nu știu răspunsul: Vali, cum te-a îmbrățișat muzica și cum arată momentul în care ai avut primele impulsuri de a cânta?
Sună poate clișeic, dar Muzica a fost tot timpul parte din mine. Chiar și până a mă reapuca de cântat am fost un căutător și degustător maniac de muzici. Despre începuturile mele de a cânta, au fost clar influențate de la tatăl meu și mai apoi de grupurile de “roackeri” prin care umblam.

Ce anume te ține în povestea Bodark?
Cred că imaginea albumului „POT”(https://youtu.be/2I7UtJQknZc) răspunde cel mai bine la întrebarea asta. Am rădăcini adânc înfipte și în același timp îmi dă aripi.

Muzica este pasiunea ta principală?
Da, ca pasiune. Ca ocupație, din păcate nu.

Deoarece ai copii, soție, job, muzică, prieteni…cum faci să le multumești pe toate? Dacă ar fi să alegi unul până la cinci cuvinte pentru acest tablou care ar fi acestea? Poți alege un cuvânt pentru fiecare în parte dacă vrei. Așadar ce ai pune în dreptul “Copiilor”, al “Sotiei” ș.a.m.d.
Pe foarte rapid:
Copii – viață
Soție – sprijin
Job – pământ
Muzica – aer
Prieteni – bere

Aș mai avea curiozități dar ca să nu o lungim prea mult te-aș întreba punctual despre noul clip al noii piese “Când ne mai facem bine”: https://youtu.be/kMACSrqsa50
Nu-mi este necunoscut subiectul dar vreau să aud discursul tău.
Nu prea am ce să adaug multe pentru că piesa vorbește de la sine. Nu e plină de subtilități, am vrut să fie o piesă directă și de impact. Nu ne-am gândit că în perioada asta v-a căpăta noi înțelesuri, dar așa s-a nimerit.
Oricum, chiar dacă va trece ceva timp pana sa depășim momentul asta complicat, va dura mult timp pâna vom începe să ne chiar facem bine…

Pe când urmatorul album și cum m-ai putea face curioasă de el dacă nu v-aș cunoaște?
La anu’! Dar nu spun care an :)).
Cred ca va fi cel mai sincer album de până acum la cum se conturează, și nu spun asta neaparat datorită versurilor, ci a felului de a face piesele. Simt că se leagă mult mai bine muzical. În formula actuală mi se pare că ne așezăm foarte bine pe sentimentele noastre.

După cum bine știi sunt artist plastic așa că sunt curioasă de un lucru: Unde crezi că ne putem intersecta eu cu pictura și voi cu muzica?
Cum zicea un mare înțelept: Sigur sa fii, și tot nu poți sa știi!

Mulțumesc frumos Vali!

Să le urăm mult succes!

Publicat de

LuisaCube

I am Luisa Cube, I finished the High School of Arts in Suceava, RO. In 2004 I finished the Faculty of Design in Timisoara, RO. I did a lot of Interior Design work but my heart was still in the plastic arts. From 2016 I started to paint constantly. Since June 2019 I have been living with my family in Turin, Italy where I continue to paint and explore the world of arts. My belief I paint to unravel my memories, to find answers and then replace them with other questions, to explain my own life, to understand what surrounds me, to find my peace, because I like light and darkness, because loneliness is beautiful, to understand the ones around me, to love those who are worthy of my love, because I’m human, not animal, so I dream and nourish thoughts about the future, because I love people, because I like to select them, because a color can change a thought, because a line can change meaning, because sensitivity, naivety and truth can be great powers that man may or may not have, for the world I am living in is absurd, because art has no value, it is not a direct necessity like water but nevertheless, itcan make your blood flow warmer or cooler, more aggressive or quieter. Although it is not water, food or sex, it can give you life or kill you. Because it is useless! And it’s precisely its apparent uselessness that makes it worthwhile. It’s a jewel!!! Because art is talking about what my generation is living, because I can recreate through art the ancestral experience of my foregoers. Because we humans have opinions, dreams, feelings, hopes that shall be seen through art by our children, yours and theirs! Art... may it be painting, graphics, poetry, music, theater or architecture, balances the world. I was late for about 20 years, I ate the poisoned apple, I combed my hair with my stepmother’s hair brush, I burned my feet like Pinocchio, I fell into the rabbit’s hole, I lost myself among the characters in the Legends of Olympus, I roamed on the Little Prince’s planets, I cried for the little girl with the matches, I cried for Jesus, I was delayed for a while, but I did not die. Luisa Cube, Timisoara 2018 Crezul meu Pictez pentru a-mi descâlci amintiri, pentru a găsi răspunsuri apoi a le înlocui cu alte întrebări, pentru a-mi explica propria-mi viață, pentru a înțelege ce mă înconjoară, pentru a-mi găsi liniștea, pentru că-mi place lumina și întunericul, pentru că-i frumoasă singurătatea, pentru a-i înțelege pe cei din jurul meu, pentru a-i iubi pe cei ce merită dragostea mea, pentru că sunt om nu animal așadar am vise și gânduri de viitor, pentru că iubesc oamenii, pentru că îmi place să îi aleg, deoarece o culoare poate schimba un gând, deoarece o linie poate schimba un sens, pentru că sensibilitatea, naivitatea și adevărul pot fi puteri mari pe care le poate avea sau nu omul, pentru că lumea în care trăiesc este absurdă, pentru că arta nu are valoare, nu este o necesitate directă precum apa dar tot ea, arta poate să facă să curgă sângele prin tine mai cald sau mai rece, mai agresiv sau mai calm. Deși nu e apă, mâncare sau sex îți poate da viață sau te poate omorî. Deoarece este inutilă! Și tocmai aparenta inutilitate a ei o poate face valoroasă. E o bijuterie!!! Pentru că vorbește despre ce trăiește generația mea, pentru că pot trăi prin ea experiențele străbunilor mei. Deoarece noi oamenii avem păreri, vise, sentimente, speranțe pe care le vor vedea prin ea și copiii noștri, ai voștri și ai lor! Arta …că e pictură, grafică, poezie, muzică, teatru sau arhitectură echilibrează lumea. Am întârziat vreo 20 de ani, am mâncat mărul otrăvit, m-am pieptănat cu peria mamei vitregi, mi-am ars picioarele ca Pinochio, am căzut în scorbura iepurelui, m-am pierdut printre personajele din Legendele Olimpului, am hoinarit pe planetele Micului Prinț, am plâns pentru fetița cu chibrituri, am plâns pentru Iisus, am întârziat un pic dar n-am murit. Luisa Cube, Timisoara 2018

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s